Alarmă în nordul extrem. Gheața din Groenlanda se topește de 17 ori mai rapid. Islanda – 26°C în mai
Groenlanda și Islanda s-au confruntat în mai 2025 cu un val de căldură fără precedent, cauzat de schimbările climatice. Gheața din Groenlanda s-a topit de 17 ori mai repede decât media istorică, iar în Islanda au fost înregistrate temperaturi record, cu peste 13°C peste valorile normale.
Regiunea arctică se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei, iar fenomenul se agravează. World Weather Attribution (WWA) avertizează că astfel de episoade vor deveni tot mai frecvente. Impactul este deja vizibil și se extinde dincolo de zona polară.
Gheața Groenlandei cedează sub presiunea căldurii
În perioada 15–21 mai 2025, Groenlanda a înregistrat o topire a stratului de gheață de 17 ori mai mare decât media istorică pentru acea săptămână.
Potrivit rețelei științifice World Weather Attribution (WWA), fără contribuția schimbărilor climatice, acest fenomen ar fi fost imposibil, notează AFP.
Creșterea bruscă a temperaturilor a dus la o contribuție semnificativ mai mare la nivelul global al mărilor.
În estul Groenlandei, cea mai caldă zi din timpul valului de căldură a fost cu 3,9°C mai caldă decât media din epoca preindustrială, ceea ce pune în pericol ecosistemele fragile și societățile tradiționale.
Această accelerare a topirii are implicații globale. Odată cu pierderea masei de gheață, nivelul mărilor va continua să crească, amenințând orașe de coastă din întreaga lume.
În plus, în Groenlanda, temperaturile ridicate și ploile intense favorizează dezghețarea permafrostului, eliberând metale toxice în lacurile arctice, cu efecte necunoscute asupra mediului și sănătății umane, scrie di France24.
Islanda, în fața unui nou record termic
Islanda, o țară cu climă rece, a resimțit direct impactul schimbărilor climatice.
Pe 15 mai, temperatura a depășit 26°C, un record absolut pentru acea perioadă și pentru această parte a lumii.
Această valoare este cu peste 13°C mai mare decât maximele obișnuite ale lunii mai, iar 94% din stațiile meteo din țară au înregistrat valori record.
WWA arată că valul de căldură a fost intensificat cu aproximativ 3°C de influența climatică generată de activitatea umană.
Efectele se văd deja: infrastructura Islandei, concepută pentru frig, cedează în fața acestor valuri neobișnuite de căldură. Drumurile, clădirile și sistemele de alimentare sunt vulnerabile, iar autoritățile sunt nevoite să regândească planurile de dezvoltare urbană și reziliență climatică.
Impact social, ecologic și economic
În Groenlanda, comunitățile indigene sunt profund afectate. Vânătoarea pe gheață, esențială pentru alimentație și tradiție, devine tot mai dificilă.
În lipsa gheții stabile, mijloacele de trai tradiționale se degradează, iar stilul de viață ancestral este amenințat.
La nivel ecologic, topirea accelerată schimbă peisajul și afectează lanțurile trofice din zonă.
Infrastructura celor două teritorii nu a fost concepută pentru astfel de schimbări bruște. În lipsa unei adaptări rapide, fenomenele meteorologice extreme vor continua să provoace daune majore.
WWA avertizează că dacă temperatura globală va crește cu 2,6°C până în 2100, valurile de căldură vor deveni cu 2°C mai intense în aceste regiuni, iar consecințele vor fi din ce în ce mai greu de gestionat.
